În România, boala cardiovasculară determină peste 62% din totalul deceselor, cu o pondere de 26,6% din numărul total de DALY (disability – adjusted life year) şi respectiv de 33% din numărul total de DALY datoraţi bolilor netransmisibile, unde DALY reprezintă unitatea de măsură a încărcăturii unei boli ce este egală cu numărul de ani din viaţă pierduţi secundar decesului prematur determinat de acea boală, se arată într-un comunicat al organizatorilor Studiului Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului cardiovascular în România (SEPHAR) IV.

Potrivit aceleiași surse, principala cauză a bolilor cardiovasculare (BCV), atât la nivel mondial cât și în țara noastră este reprezentată de hipertensiunea arterială (HTA), boală definită prin prezența unor valori constant crescute ale tensiunii arteriale (TA) peste valoarea de 140/90mmHg.

Astfel, HTA cauzează prin intermediul bolilor cardiovasculare aproximativ 12,8% din decesele înregistrate la nivel mondial, având o pondere de 3,7% din numărul total de ani din viaţă pierduţi datorită decesului prematur determinat de prezenţa acestei boli (DALY). În România, datorita complicatiilor cardiovasculare pe care le determina, HTA este responsabilă de 62% din totalul deceselor.

„Din perspectiva politicilor guvernamentale de sănătate este foarte importantă cunoaşterea prevalenţei factorilor de risc pentru ateroscleroză. Chiar mai importantă este cunoaşterea tendinţei evolutive a prevalenţei acestor factori de risc în populaţia generală, ceea ce ar permite anticiparea evoluţiei curbei mortalităţii şi ar evalua beneficiul diferitelor strategii de prevenţie cardiovasculară”, se arată în același comunicat.

De asemenea, absenţa unor date reprezentative pentru întreaga populaţie a României privind prevalența HTA şi principalilor factori de risc cardio-vascular, a determinat iniţierea în anul 2005 a proiectului SEPHAR – studiu național care are ca principal obiectiv obținerea acestor parametrii.

Astfel, în perioada februarie-noiembrie 2005 s-a desfăşurat studiul SEPHAR I – primul studiu epidemiologic care s-a bazat pe o eşantionare reprezentativă pentru întreaga populaţie a ţării. În anul 2012, s-a repetat acelasi studiul epidemiologic populațional pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Romaniei – SEPHAR II, facând posibilă pentru prima dată estimarea unei tendințe evolutive a prevalenței HTA și a factorilor majori de risc cardiovascular în populația adultă de României.

În anul 2016, s-a incheiat cea de a treia ediție a studiului epidemiologic reprezentativ pentru populația adultă a României, SEPHAR III.

„Având de aceasta data o metologie complexă ce a permis pe lângă evaluarea prevaleței HTA, a tratamentului și controlului valorilor TA, și o evaluare mai completă a afectării de organe țintă prin realizarea de evaluari ecocardiografice transtoracice, examinare Doppler de carotide, a rigidității arteriale precum și evaluarea hemodinamică non-invazivă, rezultatele SEPHAR III au permis pentru prinda dată estimarea pentru urmatorii 5 ani atât a prevalenței HTA, a ratei de tratament și control a pacienților hipertensivi adulți cât și a riscului CV total, date ce pot fi utilizate la crearea programelor de prevenție la nivel de populație generală”, se arată în același comunicat.

Organizatorii proiectului au precizat că în prezent se desfășoară un nou studiu epidemiologic, SEPHAR follow-up 2020 (SEPHAR IV) ce are loc la nivelul întregii țări, în perioada 17 mai 2021 – 20 iulie 2021, de acestă dată pe un eșantion alcătuit din aceeași subiecți care au participat în studiul SPEHAR III şi care să evalueze in principal prevalenţa HTA și a factorilor majori de risc cardiovascular în populaţia adultă a Romaniei și să confirme trendul estimat anterior pe baza rezultatelor SEPHAR I\u0002III, precum și evaluarea pentru prima dată a incidenței HTA în acestă populație.

Cercetarea are următoarele obiective:

• Aprecierea prevalenţei si incidenței în populația adultă a României a hipertensiunii arteriale şi a altor factori majori de risc cardiovascular în anul 2016
• Aprecierea tendinţei evolutive a prevalenţei HTA în populaţia adultă a României precum și a gradului de conștientizare a populației noastre cu privire la HTA, în perioada 2016-2021.
• Aprecirea tendinței evolutive a controlului HTA în populaţia adultă a României în perioada 2016-2021.
• Aprecirea tendinței evolutive a factorilor majori de risc CV în populaţia adultă a României în perioada 2016-2021.
• Aprecierea riscului cardiovascular total al populației adulte a României, bazată pe testele paraclinice şi de laborator efectuate
• Aprecierea prevalenţei, constientizării, tratamentului și a controlului raportat la categoriile de risc cardiovascular, al dislipidemiilor in populația adultă a României, precum și tendința evolutivă a acestor parametrii in perioada 2016-2021
• Aprecierea prevalenţei dislipidemiei familiale în populația adultă a României
• Aprecierea consumului de sare al populației adulte din România și tendința evolutivă a acestuia în perioada 2016-2021, care ar putea reprezenta baza unui proiect de lege privind reducerea cantității de sare din alimente.
• Estimarea prevalenței sindromului de apnee în somn în populația adultă din România.
• Aprecierea efectelor aplicării legii antifumat în spații publice asupra riscului cardiovascular al populației adulte din România.

Astfel, în urma tuturor acestor demersuri întreprinse, pentru a cunoaște situația actuală a prevalenței HTA și a celorlalți factori de risc cardiovascular precum și pentru a putea aprecia atât tendința lor evolutivă din ultimii ani cât și efectul acestor demersuri, Fundația „Viața fără Hipertensiune” și-a propus realizarea unui nou studiu epidemiologic, SEPHAR IV ce se desfășoară la nivelul întregii țări, în perioada 17 mai -20 iulie 2021.

Studiul se derulează pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României totalizând aproximativ 2.000 de subiecți, folosind două rulote (cabinete medicale mobile) în care se efectuează toate investigațiile și care se vor deplasa atât în orașe cât și în localități rurale conform eșantionării anterioare. Protocolul SEPHAR IV este similar celorlalte proiecte SEPHAR, însă, pentru prima data, se urmăresc subiecţii care au fost înrolaţi în 2016.

„Rezultatele SEPHAR IV reprezintă pasul necesar în management bolilor cardiovasculare în ţara noastră – estimarea tendinţei reale în prevalenţa, tratamentul şi de controlul factorilor de risc cardio-vascular, tendinţe care vor servi ca bază pentru strategiile viitoare de prevenire, care sunt imperios necesare în ţara noastră”, după cum a declarat prof. dr. Maria Dorobanțu, președinte Fundația Viața fără Hipertensiune.