Potrivit ultimului studiu SEPHAR, 1 din 4 români suferă de hipertensiune arterială. Conform specialiştilor afecţiunea reprezintă o adevărată problema de sănătate publică în România, care se poate combate doar printr-un management eficient al bolii.

În acest context, Societatea Română de Hipertensiune a lansat Cursul NaţiOnal de Management al Bolnavului hipertensiv – Actualităţi în diagnostic şi Tratament (COMBAT), dedicat informării medicilor cu privire la cele mai noi date despre diagnosticarea şi tratamentul corect al hipertensiunii arteriale.

Aflat la a doua ediţie, cursul se bazează pe informații de ultimă oră, susținute de reputați specialişti din domeniu, care abordează problematica hipertensiunii arteriale în directă legătură cu diabetul zaharat, boala cerebrovasculară sau sarcina, precum şi tehnicile actuale de măsurare a tensiunii arteriale şi semnificaţia variabilităţii acesteia.

“Succesul primei ediţii a cursului COMBAT, care a avut loc la Piteşti, ne încurajează să continuăm acest tip de evenimente, care au ca principal obiectiv educaţia medicală a medicilor în problematica hipertensiunii arteriale pentru un management corect al pacientului hipertensiv. Calitatea lucrărilor ştiinţifice, precum şi prezenţa unor reputaţi medici, au stârnit interesul pentru acest eveniment. Hipertensiunea arterială este o adevărată problemă de sănătate publică şi noi specialiştii în hipertensiune trebuie să ne implicăm activ, în număr cât mai mare, la găsirea unor soluţii de management eficient al acestei afecţiuni, care trebuie să implice prevenţia, diagnosticul precoce şi tratamentul eficient al acestei afecţiuni”, a declarat prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinte Societatea Română de Hipertensiune.

Medici renumiţi direct implicaţi în diagnosticarea şi tratarea hipertensiunii arteriale, precum şi din arii conexe, au dezbătut în cadrul Cursului C.O.M.B.A.T, ediţia Bucureşti, o serie de cazuri clinice ilustrative, pornind de la ghidurile actuale de practică medicală din hipertensiunea arterială. Evenimentul a fost coordonat ştiinţific de prof. dr. Maria Dorobanţu şi prof.univ.dr. Eduard Apetrei.

Programul a debutat cu prezentarea unui caz clinic susținut de dr. Ana Fruntelată. Prof. dr. Eduard Apetrei a prezentat utilitatea măsurării automate ambulatorii a TA, precizând faptul că printre cauzele lipsei de control terapeutic se numără, în primul rând, complianţa scăzută a pacienţilor hipertensivi la tratamentul medicamentos şi stilul de viaţă. La acestea se adaugă măsurătorile incorecte ale TA şi aplicarea unui tratament neadecvat.

Variabilitatea TA ca factor de risc cardiovascular a fost prezentată de prof. dr. Maria Dorobanţu, ca fiind în strânsă legătură cu rigiditatea arterială, vârsta, sexul feminin, fumatul, diabetul zaharat şi boala vasculară periferică. Cazul clinic a fost ilustrat de dr.Elisabeta Bădilă. Metodele de interpretare a traseelor de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale au fost prezentate în cadrul unei sesiuni interactive de dr. Oana Tăutu.

Sesiunea moderată de prof.univ.dr. Ion Bruckner, “Consecințele asocierii hipertensiunii arteriale cu diabetul zaharat” a avut la baza un studiu de caz ilustrat de dr. Monica Băluță. Comentariile aferente acestui subiect au fost punctate de prof. dr.Marius Vintilă. Problematica hipertensiunii şi hipotensiunii arteriale ca factori de risc semnificativi şi independenţi pentru mortalitatea pacienţilor dializaţi, a fost abordată punctual de prof.dr. Mircea Penescu. Cazul clinic a fost susţinut de dr. Viorica Bumbea, iar sesiunea a fost moderată de conf.univ.dr. Cristian Serafinceanu.

Cea de-a doua parte a programului a debutat cu prezentarea de cazuri clinice susținute de dr. Raluca Nistor și dr. Cornelia Predescu, legate de hipertensiunea arterială și AVC ischemic acut şi hemoragic.

Conf. dr. Cristina Tiu a vorbit despre abordarea terapeutică a HTA în AVC ischemic acut, precizând câteva aspecte importante legate de scăderea tensiunii arteriale: aceasta nu se recomandă după AVC ischemic acut şi este recomandată la pacienţii cu valori extrem de mari ale tensiunii arteriale (>220/120 mm Hg) la măsurători repetate sau la persoanele cu
insuficienţă cardiacă severă, disecţie de aortă sau encefalopatie hipertensivă.

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru a abordat hipertensiunea arterială din perspectiva hemoragiei cerebrale. Vârsta, diabetul zaharat, precum şi consumul cronic de băuturi alcoolice sau substanţe interzise (amfetamice, cocaină) sunt principali factorii de risc asociaţi hemoragiei cerebrale. Recomandarea pentru un mai bun management al hipertensiunii arteriale este aplicarea cu precauţie a unui tratament antihipertensiv imediat, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, disecţie de aortă, infarct miocardic acut şi insuficienţă renală acută.

Pentru o prevenţie secundară în hemoragia cerebrală este recomandat ca persoanele cu index al masei corporale crescut să urmeze o dietă pentru scăderea în greutate, cei cu HTA să reducă aportul alimentar de sare, iar fumatorii să renunţe la fumat.

Prof. dr. Daniela Bartoș a moderat sesiunea despre riscurile și metodele de tratament a hipertensiunii arteriale în timpul sarcinii, urmată de o prezentare detaliată prin ilustrarea unui caz clinic de către dr. Roxana Darabont. Comentariile pe seama acestui subiect au fost expuse de prof. dr. Mircea Cinteză, care a prezentat legătura dintre hipertensiunea arterială şi sarcină. De cele mai multe ori, HTA este diagnosticată anterior sarcinii, însă sunt şi cazuri în care se depistează în primele 20 de săptămâni. Aceasta persistă după naştere, cel puţin 42 de zile. În aceste situaţii, se recomandă elaborarea unei strategii de tratament şi monitorizarea a TA la domiciliu.

Conform coordonatorilor ştiinţifici ai cursului C.O.M.B.A.T., ediţia Bucureşti, prof.dr. Maria Dorobanţu şi prof.dr. Eduard Apetrei, scopul manifestării este acela de a analiza interactiv cazuri practice, cu ajutorul experţilor, pornind de la ghidurile actuale de practică medicală din hipertensiunea arterială.

Organizator ştiinţific: Societatea Română de Hipertensiune
Management eveniment / PR & Comunicare: Sănătatea Press Group